Paraziți și interacțiuni ppt. Tipurile și tratamentul viermilor umani. Viermii intestinali

paraziți și interacțiuni ppt

Avion doborât în Ucraina Ecosistemul Mării Negre Deşi nu are o diversitate biologică ridicată, Marea Neagră formează un ecosistem complex cu trăsături unice în ceea ce priveşte caracteristicile fizico-chimice şi biologice.

C2 Terapie ,Viroze,ceas-mana.ro - Paraziți și interacțiuni ppt

Mediul propice vieţii se desfăşoară în general pe platforma continentală marină, până la adâncimea de — m şi este influenţat într-o largă măsură, de condiţiile mediului ambiant şi de dinamica apei. Ecosistemul Mării Negre Ecosistemul marin este alcătuit din biotop apa, natura substratului, factorii geografici şi climatici, salinitate, elementele minerale şi biocenoză totalitatea organismelor vii din biotop, ce aparţin unor specii diverse şi sunt interdependente din punct de vedere funcţionalcare împreună formează un ansamblu integrat şi în permanentă interacţiune.

Biotopul Biocenoză marină Biotopul Mării Negre. Bentalul este format din stânci, nisipuri, mâluri, depuneri organice sau minerale. O caracteristică a Mării Negre paraziți și interacțiuni ppt constituie salinitatea ei redusă, care se explică prin însemnatul aport de apă dulce ce îl primeşte de la fluviile mari care se paraziți și interacțiuni ppt în paraziți și interacțiuni ppt ei.

Un rol însemnat în dinamica speciilor marine îl au mişcările apelor giardiază și ameb. Valurile şi curenţii de suprafaţă ocazionali se răsfrâng în transportul de aluviuni.

Variaţia termică este destul de mare între lunile de vară, când apele ajung la 25 — 27°C şi cele de iarnă când pot coborî sub 0°C. Variaţiile de temperatură cu inversarea lor între anotimpul cald şi rece au loc numai până la adâncimea de 75 — m. Sub această adâncime există o temperatură constantă de 7°C ce creşte către fund până la 9°C. Reacţia mediului este alcalină. Oxigenarea apei variază cu anotimpul şi adâncimea. În perioada rece păturile superficiale sunt suprasaturate de oxigen.

Concetraţia oxigenului scade odată cu adâncimea. De la — m până la fundul mării gazul solvit este hidrogenul sulfurat H2S. Structura biotopului determină configuraţia ecosistemului. În Marea Neagră acesta poate fi împărţit în şase etaje principale: supralitoral, mediolitoral, infralitoral, circalitoral, periazoic, azoic.

Etajul supralitoral este format din zonele de ţărm acoperite ori stropite de valuri în mod întâmplător. Zona prezintă o umiditate accentuată, inundabilitate, o cantitate în general mare ori măcar semnificativă de materii organice aduse de valuri sau de origine locală. De obicei materiile organice se află în descompunere formând depozite cu miros de metan şi sulfură de hidrogen.

Flora este formată mai ales din anumite forme de alge, rar licheni cu rezistenţă la variaţiile de mediu şi hidrofile. Cu o frecvenţă mai redusă se întâlnesc şi angiosperme, mai ales în partea dinspre uscat a etajului supralitoral. Pe lângă bacteriile aerobe şi mai puţin anaerobe, fauna include numeroase crustacee, insecte şi viermi. Mare parte din aceste vietăţi se hrănesc din depozitele de materie organică.

paraziți și interacțiuni ppt simptomele parazitului

O parte mai mică este formată din mici prădători. La acestea trebuie adăugate vietăţile pasagere, în special păsările de mare. Etajul supralitoral Etajul mediolitoral sau pseudolitoralul, cuprinde zona de spargere a valurilor între 0 şi 0,5 m adâncime şi se împarte după natura substratului în zone pietroase, respectiv nisipoase sau mâloase. Etajul mediolitoral Zonele pseudolitorale pietroase adăpostesc organisme capabile să reziste perioadelor scurte de deshidratare şi care se pot fixa bine de substrat.

Aici intră unele specii de alge şi scoici cum sunt bancurile de midii. Lor li se adaugă vieţuitoare care vin periodic din etajul supralitoral sau infralitoral. În cadrul zonelor cu substrat dur, pseudolitoralul ocupă o fâşie lată de 2 — 10 m în funcţie de înclinaţia platformei stâncoase. În anumite condiţii şi în acest mediu apar depozite de materie organică făcând legătura cu biotopul anterior.

Bancuri de midii Zonele pseudolitorale nisipoase constituie mediul de viaţă pentru animalele capabile de îngropare rapidă în substrat. Biocenoza caracteristică zonei de spargere a valurilor pentru pseudolitoralul nisipos de granulaţie medie şi grosieră este cea a bivalvei Donacilla cornea şi a polichetului Ophelia bicornis, cărora li se mai asociază izopodul Eurydice dollfusi şi polichetele Scolelepis Scolelepis squamata, Pisione remota şi Saccocirrus papillocercus.

paraziți și interacțiuni ppt pregătire bună pentru viermi pentru copii

Zona nisipurilor fine este caracterizată de predominarea populaţiilor de amfipode din genul Pontogammarus, misidul Gastrosaccus sanctus şi turbelaridul Pseudosyrtis subterranean. Zona nisipurilor grosiere Etajul infralitoral se află la adâncimi de 0,5 — 12 maximum 18 m. Este zona cea mai favorabilă vieţii în care se află majoritatea  speciilor de alge, cea mai mare parte a biomasei organismelor vegetale unicelulare, precum şi numeroase specii de animale.

Etajul infralitoral Algele ocupă substratul dur din infralitoral până la adâncimea de 10 m cel mai mare număr de specii concentrându-se la adâncimi de 1 — 5 m Guvizi în Marea Neagră Chefali Etajul circalitoral se găseşte de la 12 — 18 m până la   m adâncime rar m, paraziți și interacțiuni ppt însă chiar 50 m.

În general, aici fundul mării este mâlos ori nisipos mai puţin. Biocenoza în acest etaj este formată din asociaţii de scoici şi viermi ce constituie hrana preferată a diverselor specii de peşti care vin aici din zona infralitorală, pentru a se hrăni.

Etajul circalitoral Etajul periazoic, aflat între uneori 50 şi rar m adâncime, face trecerea între stratul de apă oxigenat, care permite viaţa animalelor şi plantelor acvatice şi stratul specific hpv causes thrush pontic, cel al sulfobacteriilor, contaminat cu hidrogen sulfurat.

În etajul periazoic se întâlnesc asociaţii de tanatocenoze animale moarte recent sau subfosile, pe care trăiesc un număr restrâns de vietăţi.

paraziți și interacțiuni ppt negi pe degetele de la picioare

Microbiologic zona prezintă un amestec între bacteriile aerobe şi respectiv anaerobe. Etajul azoic începe de la — m şi coboară până la adâncimea maximă a Mării Negre 2.

Oxiuriază - Wikipedia

El formează un biotop unic, unde singurele specii existente sunt bacteriile sulforeducătoare Microspira, Desulfovibrio. Biocenoza Mării Negre. Structura biocenozei este determinată de diversitatea, distribuţia în spaţiu, numărul şi biomasa speciilor componente, dinamica şi relaţiile dintre speciile care trăiesc şi se dezvoltă în mediul marin.

În alcătuirea biocenozei bazinului pontic intră aproximativ 5.

Localizarea teniozei la om. Formular de căutare Conținutul Related Flashcards Genul Trichinellaparazit al tubului digestiv al vertebratelor, localizarea teniozei la om opt specii Trichinella spiralisTrichinella nativaTrichinella britoviTrichinella murrelliTrichinella nelsoniTrichinella pseudospiralisTrichinella papuaeTrichinella zimbabwensis și patru genotipuri Trichinella'' T6Trichinella'' Localizarea teniozei la omTrichinella'' T9Trichinella'' T Trichineloza la om este provocată de speciile Trichinella spiralis, Trichinella nativa, Trichinella britovi, Trichinella murrelli, Trichinella nelsoni, Trichinella pseudospiralis și Trichinella T Ciclul de viață a parazitului presupune o singură gazdă care joacă atât rolul de gazdă definitivă găzduiește paraziții adulți în mucoasa intestinalăcât și de gazdă intermediară găzduiește larvele infestante care parazitează fibrele musculare striate. Contaminarea se produce prin ingestia de carne parazitată de porcmai rar de mistrețfocăurscalcâinepisică etc.

Gomoiu — Biodiversity in the Black Sea. Între vieţuitoarele din biocenoza ecosistemului, sunt stabilite diferite relaţii  privind hrana, reproducerea, răspândirea, apărarea, sau altele. Cele mai importante sunt relaţiile trofice de nutriţiecare alcătuiesc, după locul pe care organismele marine îl ocupă în cadrul acestora,  trei sisteme funcţionale, interdependente: producătorii, consumatorii şi reducătorii descompunătorii.

Relaţii trofice în ecosistemul marin Producătorii primari din Marea Neagră formează un ansamblu de organisme unicelulare şi pluricelulare, autotrofe, fotosintetizante mărgele de coajă de bici chemosintetizante într-o proporţie mai mică ce pot crea substanţe organice complexe lipide, glucide, protidecu ajutorul energiei luminoase sau chimice şi substanţelor minerale.

paraziți și interacțiuni ppt virus hpv si trasmette solo sessualmente

Vegetaţia marină este sursa de bază şi principală de hrană, pentru verigile trofice superioare consumatorii primariasigurând intrarea de energie în ecosistemul marin. Existenţa şi dezvoltarea organismelor vegetale este în strânsă corelaţie cu procesul de introducere în circuit a elementelor minerale, datorat organismelor reducătoare şi condiţionată de factorii de mediu, de radiaţia luminoasă pătrunsă în adânc, de cantitatea de nutrienţi azotaţi şi fosfaţi din masa apei, la care se adaugă influenţa diferitelor activităţi antropice.

paraziți și interacțiuni ppt hpv skin warts treatment

Cele mai cunoscute componente ale vegetaţiei marine sunt algele. Algele formează un grup de organisme acvatice, extrem de heterogen. Fără a putea considera algele un singur taxon, acestea ar putea fi definite ca organisme autotrofe fotosintetizante, cu aparatul vegetativ foarte simplu organizat, numit tal, care poate fi microscopic unicelular sau macroscopic pluricelular. Se acceptă existenţa a trei grupe mari de alge şi a mai multor încrengături: — grupul cromofitelor se remarcă prin prezenţa clorofilei a şi c alături de care există diferite tipuri de pigmenţi carotenoizi care determină culoarea lor variată: gălbuie, brun-gălbuie, brună.

Este un grup închis filogenetic; — grupul rodofitelor caracterizat prin prezenţa clorofilei a şi d, precum şi a ficobilinelor şi în special a ficoeritrinei, care le conferă culoarea roşie.

Este considerat un grup filogenetic închis; — grupul clorofitelor caracterizat prin prezenţa clorofilei a şi b, au culoarea verde şi reprezintă o linie evolutivă fundamentală.

Mult mai mult decât documente.

Algele microfite sunt alge microscopice, unicelulare, cu forme şi dimensiuni foarte variate, izolate sau reunite în colonii sau cenobii. Intră în alcătuirea fitoplanctonului şi a microfitobentosului. Alge microfite Chrysophyceae Alge microfite Chlorophyceae Algele macrofite sunt alge pluricelulare, în general de dimensiuni vizibile cu ochiul liber, lamelare sau filamentoase, simple sau ramificate, care trăiesc în mare, realizând fotosinteza cu ajutorul pigmenţilor clorofilieni simpli sau în asociaţie cu alţi pigmenţi.

După culoarea pigmentului predominant se impart în: alge brune Phaeophyceaealge roşii Rhodophyta şi alge verzi Chlorophyta.

DUADOR mg COMPR. FILM. — Lista Medicamentelor Mediately

Alge brune Phaeophyceae Alge roşii Rhodophyta Alge verzi Chlorophyta Între algele microfite fitoplancton din masa apei şi algele macrofite de pe substratul marin, există deseori o relaţie inversă. În zonele unde macroflora algală e bine dezvoltată, fitoplanctonul este mai sărac, iar valorile mari ale biomasei fitoplanctonului atrag după sine o importantă scădere a nutrienţilor şi a pătrunderii radiaţiei luminoase în stratul de apă, fapt ce împiedică şi reduce dezvoltarea algelor macrofite.

Creşterea cantităţii de nutrienţi fenomenul de eutrofizareazotaţi şi fosfaţi, care ajung în apa mării datorită folosirii extensive a fertilizanţilor în agricultură şi a deversărilor apelor menajere netratate, duce la înmulţirea explozivă a algelor înfloririle algale în anumite perioade ale anului aprilie — iulieavând ca efect: — consumul masiv al oxigenului din apă în unele zone duce la sufocarea şi moartea în masă a organismelor care trăiesc pe fundul mării Mya arenaria, Mytilus galloprovincialis, etc.

Efect al eutrofizării Mării Negre Consumatorii sunt organisme cu nutriţie heterotrofă nu pot sintetiza substanţe organice de la componente abiotice — apă, săruri minerale şi energie solară sau chimicăcare folosesc ca sursă de energie hrană alte organisme.

  1. Ce sunt viermii ca un melc
  2. Kato ouă de helmint. Cauzele Helmintiazei
  3. Programează-te la doctor A scăpat de giardia Issuu is a digital tipurile și tratamentul viermilor umani platform that makes it simple to publish magazines, catalogs, newspapers, books, and more online.
  4. Ce este pentru om împotriva viermilor?

În funcţie de hrana consumată, în ecosistemul Mării Negre se deosebesc: — consumatorii primari sau fitofagii zooplanctonul, o parte din moluşte, peşti etc. Câinele de mare Squalus acanthiasun consumator din vârful lanţului trofic Un loc aparte în categoria consumatorilor îl ocupă detritofagii care se hrănesc cu detritus vegetal sau animal fragmente de material organic şi paraziţii care îşi asigură nutriţia pe seama altor organisme, numite gazde, hrana lor provenind din animalele vii.

În aceste grupe ecologice pot fi incluşi numeroşi viermi marini şi crustacee. Reducătorii descompunătorii sunt organisme microscopice bacterii şi fungi care intervin succesiv în descompunerea şi transformarea substanţelor organice. Bacteriile atacă mai ales cadavrele animalelor, iar fungii ciupercile celuloza vegetală.

Descompunerea materialului organic eliberează substanţele minerale conţinute, făcând posibilă reutilizarea acestor elemente de către producători.

15 comentarii

Biocenoza Mării Negre cuprinde şi formează doua medii marine principale: pelagosul şi bentosul. Pelagosul este format din organismele vegetale şi animale care populează masa apei şi este alcătuit în principal din plancton şi necton.

Planctonul reprezintă biocenoza acvatică alcătuita din organisme de dimensiuni mici şi microscopice ce se găsesc în masa apei şi au ca trăsătură comună plutirea activă sau pasivă, fără a avea capacitatea de a se împotrivi curentului. Este prezent până la adâncimea de m şi are în componenţă trei grupe specifice: — planctonul vegetal sau fitoplanctonul cuprinde producători primari din grupul microfitelor ce trăiesc în zonele luminate ale pelagialului ; — planctonul animal sau zooplanctonul cuprinde consumatori primari sau secundari: rotifere, copepode, chetognate, apendiculari ; — planctonul bacterian sau bacterioplanctonul cuprinde bacterii reducătoare care populează întreaga masă a apei.

În componenţa planctonului  intră organismele holoplanctonice, care îşi desfăşoară întregul ciclu de viaţă în pelagial algele microfite, radiolarii, rotiferele, cladocerele, copepodele etc. Printre ultimele se numără larvele planctonice ale viermilor pillidium, trocophora, nectochaetaechinodermelor echinopluteus, ofiopluteusmoluştelor larve veligere şi protoconcecrustaceelor nauplius, mysis, zoaë, copepodite etc. Fitoplanctonul cuprinde în Marea Neagră peste 1. Cianofite Microcystis sp.

Fitoplanctonul nu este distribuit şi nu se dezvoltă uniform în apele mării, fiind bine dezvoltat în stratul superior bine luminat al apei 0 — 50 metri din zona litorală şi mai slab dezvoltat în larg.

Încărcat de

În zonele unde se varsă apele curgătoare, există un amestec de specii fitoplanctonice dulcicole, salmastricole şi marine. Se constată în fitoplancton o pronunţată variaţie sezonieră. Dinoflagelatele Dinoflagellata au o dezvoltare maximă în sezonul cald iunie — augustiar diatomeele Bacillariophyceae în sezonul rece decembrie — februarie.

Biomasa maximă a fost pusă în evidenţă în luna iunie şi în luna noiembrie. Fitoplanctonul constituie un preţios material nutritiv pentru zooplancteri dar şi pentru peştii planctonofagi hamsie, şprot. Dinoflagelate Peridinium sp. Diatomee Navicula sp. Zooplanctonul, mai sărac în specii decât fitoplanctonul în Marea Neagră trăiesc aproximativ de specii holoplanctonice, din care 70 de specii şi în apele litoralului românesc , se compune din unele specii de paraziți și interacțiuni ppt Noctiluca scintillansrotifere, crustacee Acartia clausi, Pseudocalanus elongatus, Calanus euxinuscelenterate, ctenofore Pleurobrachia rhodopischetognate Parasagitta setosaetc.

Hrana zooplanctonului este constituită din particulele aflate în suspensie în apă fitoplancton, detritus sau bacterii şi  este la rândul lui sursă de hrană pentru puietul de peşte alevinidar şi pentru unii peşti adulţi sau alte animale marine.

Pe anotimpuri zooplanctonul cel mai bogat este paraziți și interacțiuni ppt iarna, iar cel mai sărac vara. Mai ales în partea a doua a toamnei zooplanctonul are o creştere cantitativă vertiginoasă.

paraziți și interacțiuni ppt îndepărtarea chirurgicală a papilomelor

Pe timp de primăvara şi vară, zooplanctonul se diminueaza cantitativ din cauza consumării lui de către puietul de peşte şi peştii planctonofagi. Zooplanctonul scade cantitativ pe verticală. Dinoflagelate Noctiluca scintillans Copepod Acartia clausi Nectonul este reprezentat de vieţuitoarele acvatice care se pot mişca liber în masa apei şi este format din peşti şi din mamifere paraziți și interacțiuni ppt.

Alături de acestea, au mai fost semnalate exemplare ale unor specii, pătrunse accidental în apele bazinului pontic.

Ecosistemul Mării Negre | Itinerarii pontice

Lufarul Pomatomus saltatrix Paraziți și interacțiuni ppt albastră Scomber scombrus Mamiferele marine menţionate în bazinul pontic sunt: foca călugăr Monachus monachusdispărută din Marea Neagră la sfârşitul secolului trecut, o subspecie paraziți și interacțiuni ppt marsuin Phocoena phocoena relicta şi două subspecii de delfin, afalinul Tursiops truncatus ponticus şi delfinul comun Delphinus delphis ponticus. Delfini la Marea Neagră Delphinus delphis Foca călugăr Monachus monachus Bentosul este format din organismele vegetale şi animale care trăiesc pe fundul mării.

Alcătuit din fitobentos şi zoobentos el este foarte diversificat ca structură.

Gudronul de mesteacăn ajută din paraziți? Forum Componentele care compun compoziția lor au un efect emoliant și curativ, restabilind structura buclelor și împiedicând apariția matreții. În acest articol vom vorbi despre gudronul.

Asevedeași