Determinarea hiperparazitelor. Fit Opa to Logie - [PDF Document]

Persoane interesate

Aceast tiin a aprut din necesitatea de a proteja recoltele i de a reduce pierderile ce se nregistreaz ca urmare a atacului diferiilor patogeni. Fitopatologia are legturi cu o serie de discipline agricole i biologice care sunt prezentate mai jos: Botanic sistematic Fitotehnie micologie, bacteriologie, Viticultur virologie Legumicultura Morfologie vegetal Pomicultur Anatomie vegetal Ameliorarea plantelor Microbiologie Agrochimie Biochimie Agrotehnic Fiziologie vegetal Maini agricole 1 Genetic Economie agricol Ecologie In ara noastr cunotinele din domeniul fitopatologiei au provenit cu certitudine de la strmoii notri daci i romani, cauzele bolilor plantelor fiind considerate n general de ordin supranatural.

Denumirile populare ale multor boli ale plantelor demonstreaz c poporul nostru le-a difereniat, dar fr s le interpreteze corect cauzele. Cu toate acestea, vechea determinarea hiperparazitelor romneasc mlura din gru se spal la ru" demonstreaz totui c ranii au gsit n mod empiric o soluie pentru a reduce o parte din pierderile provocate de aceast boal a grului.

In secolele al XVIlI-lea i al XlX-lea se cunosc primele semnalri ale unor ciuperci parazite n Transilvania determinarea hiperparazitelor lucrrile unor micologi strini. Dup anulapar primele lucrri romneti de micologie, cum sunt cele referitoare la mixomicete a lui M. Brnz, la uredinale a lui C.

Constantineanu, cea despre macromicete a lui Al. Popovici sau despre flora micologic a Moldovei, scris de C. Toate aceste lucrri au contribuit n general la cunoaterea florei micologice a rii noastre i n special la cunoaterea patogenilor plantelor de cultur.

Cunoaterea ciupercilor microscopice determinarea hiperparazitelor general i a celor fitopatogene n special a progresat mult n Romnia o dat cu nfiinarea I. Tot n cadrul I.

Svulescu, au creat coala romneasc de fitopatologie. Dintre aceti fitopatologi citm pe : T. Rayss, Al. La Iai, C. Sandu - Ville a aprofundat studiul diferitelor grupe de ciuperci parazite Erysiphaceae, Pyrenomycetesiar la Cluj E. Rdulescu a determinarea hiperparazitelor cercetri de fitopatologie teoretic i aplicativ. Ghimpu a publicat un tratat despre bolile tutunului, iar n S. Fosteris, Vera Bontea i D. Becerescu au publicat primul manual romnesc de fitopatologie, n E. Rdulescu i V.

Bulinaru au elaborat o lucrare documentat despre bolile plantelor industriale ; n aceeai perioad se remarc lucrrile magistrale despre uredinale i ustilaginale ale lui Determinarea hiperparazitelor.

Enviado por

In apare cartea Protecia, plantelor de F. Paulian i Al. Alexandri, iar n ncepe editarea tratatului de fitopatologie sub redacia prof. Rdulescu i C. Rafail, oper n 4 volume, la care au contribuit majoritatea fitopatologilor din ara noastr.

De asemenea, trebuie menionat aportul profesorilor E. Docea, I. Comes, Al. Lazr, M. Hatman, A. Drcea, I. Bobe, Olga Svulescu i Eugenia Eliade i a altor dascli care au format generaii de specialiti n domeniul agricol i biologic i au contribuit la identificarea de ageni patogeni i boli noi n Romnia.

O contribuie important au avut i au la dezvoltarea cunotinelor de fitopatologie o serie de cercettori care au abordat studiul diferitelor categorii de boli ale plantelor, cum sunt : bacteriozele V. Severin i colaboratorii,virozele I.

Pop,micoplasmozele P. Ploaie, O lucrare tratamentul viermei de tâmplă sintez asupra ciupercilor parazite i saprofite din Romnia a publicat Vera Bontea Baicu i Al.

Alexandri prin cele 4 ediii publicate ale lucrrii ndrumtorul pentru utilizarea pesticidelor i T. Baicu i A. Svescu prin cele 2 determinarea hiperparazitelor publicate referitoare la probleme de protecia integrat determinarea hiperparazitelor culturilor Actuala evoluie a fitopatologiei n ara noastr este dominat de o pleiad de oameni de tiin care au contribuit i contribuie activ la dezvoltarea acestei discipline, contribuii nsemnate aducndu-i : C.

Rafail, C. Becerescu, Lucreia Dumitra, A. Pucau, H. Iliescu, M. Costache, Tatiana esan, Viorica Iacob. Toate realizrile s-au obinut n cadrul institutelor de cercetri, n I. Biologie, I. Bucureti, precum i, n cel al unor institute ale A. Fundulea, I. Vidra, I. Braov, I. Mrcineni, I. Valea Clugreasc etc.

Semințe de ulei - mustar, bumbac, susan, șofrănel. Dăunători și boli ale acestor plante. Semințe de ulei Sesame "Sesame, deschide-te!

Prin sntate se nelege funcionarea normal a unui sistem viu, ale crui procese oscileaz n cadrul limitelor normale ale adaptabilitii determinarea hiperparazitelor i care, n final, duc la realizarea potenialului genetic, i a ciclului biologic, precum i la obinerea unei recolte optime Baicu, Noiunea de boal a fost definit ca ,o alterare duntoare a unuia sau a mai multor procese ordonate ale unui sistem viu, cauzat de ctre un factor primar. Cnd sistemul viu este alterat n afara limitelor sale normale de toleran facil, este bolnav, iar dac este mpins n afara limitelor sale de toleran absolut, el moare" Bateman, Trecerea de la starea de sntate la starea de boal este un proces treptat, care presupune o situaie intermediar care poate fi reversibil, cu revenire spre sntate, dac factorii care au indus-o dispar sau i reduc intensitatea aciunii.

Starea intermediar are multe elemente comune cu starea de stress i poate fi definit ca o situaie ntre sntate i boal, care se caracterizeaz mai ales prin dereglarea proceselor informaionale.

• Elementele de bază helminthase
• Definiţia bolii
• Vâlcea - biodiversitate şi ecosisteme terestre
• Poluarea este tratat la nivel global de mediu nconjurtor, evideniind procesele ce au loc i factorii implicai, din momentul declanrii ei i pn la efectele duntoare ce se fac resimite att asupra vieuitoarelor ct i bunurilor materiale din cauza acesteia.
• (DOC) Fito | Ovidiu Raveica - ceas-mana.ro

Din punct de vedere populaional al culturii agricole, exist adesea o multitudine de manifestri de acest tip induse de tasare strat de sol mai dens ce apare la arturi repetate la aceeai adncimezone cu exces de ap, exces de sruri, zone determinarea hiperparazitelor reziduuri fitotoxice de erbicide etc.

Boli parazitare, provocate de diferii determinarea hiperparazitelor : virusuri, microorganisme, alge, plante superioare parazite antofite.

Elusive Rehber - Nerf Nedir Bilmeyen Deste - Legends Of Runeterra ( LoR ) Türkçe Oynanış

Aceste boli se clasific, n funcie de cauza lor, astfel: viroze -boli produse devirusuri; micoplasmoze- boli produse de microorganisme asemntoare micoplasmelor ; bacterioze - boli produse de bacterii ; rickettioze- boli produse de ricketsii ; 3 micoze- boli produse de ciuperci ; antofitoze- boli produse de plante superioare antofite ; lichenoze- boli produse de licheni; ficoze- boli produse de alge ; flageloze - boli produse de flagelate. Sistemele patogene sau patosistemele Robinson, cuprind totalitatea elementelor i relaiilor dintre plante i patogen.

Privite din acest punct de vedere, pentru boli se ia n considerare, n primul rnd, modul determinarea hiperparazitelor nutriie. Modul de nutriie nu trebuie confundat cu modul de via, care se refer mai ales la sistemele biocenotice.

Paraziii cu mod de nutriie biotrof se hrnesc cu esuturile vii ale plantelor de cultur ex. Paraziii necrof Recommended.