Fac platyhelminthes molt. Platelminți - Wikipedia Platyhelminthes turbellaria

Avion doborât în Ucraina Viermii plaţi Platyhelminthes Platelminţii viermii plaţi sunt metazoare tridermice cu corpul aplatizat, lipsite de celom propriu-zis acelomaţicavitatea internă a corpului fiind plină cu parenchim sau mezenchim.

Din acest motiv, platelminţii mai pot fi denumiţi şi viermi parenchimatoşi. Sunt animale în cea mai mare parte acvatice, libere sau parazite. Au corpul puternic turtit dorso-ventral, simetrie bilaterală şi o serie de trăsături de superioritate faţă de grupele precedente ale regnului Animalia: prezenţa mezodermului şi a organelor care derivă din cea de a treia foiţă embrionară; apariţia unui sac musculo-cutaneu format din muscultura circulară diagonală şi longitudinală care înveleşte întregul corp; prezenţa unui aparat excretor protonefridian; sistem nervos ganglionar, cu concentrare nervoasă la nivelul zonei cefalice, zona unde se găsesc de asemenea organe de simţ; aparat genital uneori extrem de complicat datorită faptului că sunt animale hermafrodite.

Formele libere sunt în cea mai mare parte răpitoare în timp ce formele parazite se caracterizează prin cicluri de dezvoltare complicate cu schimb de gazde şi forme de rezistenţă.

Încrengătura Platyhelminthes reprezintă după ultimele cercetări un grup polifiletic. Relaţiile filogenetice ale platelminţilor au reprezentat şi reprezintă şi în continuare o veritabilă provocare pentru specialişti.

Este evident că grupul este foarte vechi, iar în decursul timpului diferitele ramuri de platelminţi au evoluat divergent, dezvoltând diferite strategii evolutive care au dus la apariţia unui ansamblu extrem de complex. În urma analizelor moleculare, grupele Acoelomorpha şi Xenoturbellida cuprinse anterior în încrengătura Platyhelminthes, sunt considerate separate, formând încrengătura Xenacoelomorpha, apropiată de deuterostomieni.

Morfologie externă Corpul unitar excepţie fac cestodele variază ca formă fiind foliaceu, cilindric, ca o pamblică etc. Capul puţin distinct, este delimitat de restul corpului printr-o îngustare în formă de gât sau prin prezenţa organelor de simţ, a creierului, iar la cele parazite prin dispozitive pentru fixare ventuze, cârlige. Dimensiunile ajung de la câteva sute de microni la 10 — 15 m, excepţional 20 m.

Culoarea este alb-opacă sau transparentă. La formele libere poate avea nuanţe de verde, cenuşiu, fac platyhelminthes molt, negru, uneori cu desene viu colorate. Faţa ventrală, locomotoare, poartă gura şi orificiile genitale. Organizare internă Tegumentul este alcătuit dintr-un epiteliu celular sau infranucleat, parţial sau integral ciliat la formele libere, cu o cuticulă, uneori cu spinişori la cele parazite; formează cu musculatura parietală circulară la exterior, longitudinală la interior şi adesea cu fibre diagonale, care pot trece în muşchii dorso-ventrali teaca musculo-cutanată.

Formaţiunile scheletice lipsesc.

Traducere "viermii și-au" în engleză - Fac platyhelminthes molt

Prezintă însă producţii cuticulare spini, cârlige la paraziţi pentru fixare, iar la cele libere în armătura organelor copulatoare. Platelminţii posedă o mare varietate de secreţii adezive, mai abundente la extremităţile corpului.

Sistemul nervos, cu excepţia formelor primitive, este afundat în parenchim, iar elementele plexului nervos se condensează în cordoane longitudinale cu structură medulară corpii celulari la periferie, axonii la fac platyhelminthes molt şi legături transversale regulate.

Perechea de cordoane ventrale este mai puternică.

Platelminți - Wikipedia

În regiunea cefalică se află creierul. Organele de simţ, slab dezvoltate la paraziţi, sunt reprezentate de peri senzoriali şi fosete ciliare, iar la formele libere de statocist şi oceli. Sistemul digestiv lipseşte la cestode şi fecampiide, acestea hrănindu-se osmotrof. La acestea există un masiv endodermic fagocitar, care comunică direct sau printr-un faringe simplu cu gura.

La celelalte ordine, faringele este de diferite tipuri, iar intestinul mai mult sau mai puţin ramificat şi închis în fund de sac. Digestia, iniţial cavitară, sfârşeşte intracelular. Uneori se formează un sincitiu fagocitar provizoriu turbelariate.

Viermii plaţi (Platyhelminthes) | Itinerarii pontice

Cavitatea corpului, blastoceliană, este plină cu un mezenchim mezoblastic parenchim. Este constituit în linii mari, din fac platyhelminthes molt fixe, cu substanţe de rezervă sau excreţii, celule migratoare de diferite categorii, cu rol în dezvoltare şi regenerare neoblasteşi lacune, care niciodată nu confluează în cavităţi mari; în ele circulă un lichid cu rol de sânge sau de limfă, fără o direcţie definită.

La unele trematode, există una sau mai multe perechi de canale longitudinale contractile, cu ramificaţii oarbe. Parenchimul reprezintă mediul intern al animalului, sediul proceselor de metabolism. Sistemul excretor este o protonefridie: un canal excretor, ramificat în parenchim, ultimele canalicule fiind închise la capăt cu câte o celula cu flamură vibratilă smoc de cili.

Smocuri de cili se găsesc şi pe traiectul canalului. Structura submicroscopică a segmentului tubular al celulei terminale corespunde cu a coanocitelor spongierilor, fiind formată din microtubuli longitudinali, încercuiţi de o membrană plasmatică; uneori există microtubuli transversali.

Platelminți Avion doborât în Ucraina Viermii plaţi Platyhelminthes Platelminţii viermii plaţi sunt metazoare tridermice cu corpul aplatizat, lipsite de celom propriu-zis acelomaţicavitatea internă a corpului fiind plină cu parenchim sau mezenchim. Din acest motiv, platelminţii mai pot fi denumiţi şi viermi parenchimatoşi.

Numărul porilor excretori, poziţia lor şi modul de comunicare cu exteriorul diferă. Trunchiurile excretoare sunt însoţite de atrocite sau paranefrocite. Sistemul genital. Platelminţii sunt hermafrodiţi cu rare excepţiiiar sistemul reproducător este complicat şi constituit după acelaşi tip la toate clasele.

Mai multe subiecte: Trebuie să repornim businessul Jurnal de carantină Echipa sa a identificat formal pentru prima dată pe continentul european o nouă specie, originară din Noua Guinee. Cele opt specimene studiate au fost găsite într-o seră din Jardin des Plantes din oraşul Caen. Cu un corp foarte plat, acest vierme are o lungime de 5 centimetri şi un lăţime de 5 milimetri, partea dorsală are culoarea măslinelor negre şi o bandă centrală mult mai deschisă. Partea ventrală este de culoare deschisă.

Gonadele sunt masive sau foliculare, iar cea femelă excepţie arhooforele separată într-o porţiune mai mică, germigenă şi una mai mare, vitelogenă, ultima producătoare de celule viteline surori avortate ale ovululuicare servesc ca hrană embrionului.

Corelativ cu această structură, oul este ectolecit. Vitelogenele urmează traiectul intestinului şi sunt în contact cu el uşurând adsorbţia substanţelor nutritive, necesare elaborării vitelusului; la cestode, la care hrănirea se face prin osmoză, ocupă poziţie periferică. Aparatul copulator este complicat, uneori cu armătură cuticulară şi glande anexe, dispozitive pentru acuplare şi pentru înmagazinarea spermatozoizilor proprii sau pe cei primiţi de la partener, uter pentru acumularea ouălelor, foarte dezvoltat la paraziţi.

Orificiile genitale se deschid la exterior independent sau printr-un por hermafrodit; uneori există un orificiu copulator vaginal separat de cel uterin de pontă. Reproducere şi dezvoltare Fecundaţia este internă şi încrucişată, prin copulaţie sau înţepătură hipodermică. Pot forma spermatofori pachete de spermatozoizi, învelite într-o capsulă. Dezvoltarea depinde de tipul de ou. La formele cu ouă endolecite, dezvoltarea este de tip spiral şi determinată; entomezodermul derivă din micromera 4d, iar la policlade există larvă liberă; la speciile cu ouă ectolecite, dezvoltarea este fac platyhelminthes molt modificată, cu foiţe germinative provizorii, datorită prezenţei celulelor viteline.

Cele parazite trematode, cestode au cicluri evolutive complicate, cu stadii larvare diferite, schimb de gazdă şi de generaţii, fenomene de neotenie, poliembrie şi înmulţire asexuată. Viermii plaţi sunt un grup taxonomic relativ bine reprezentat în Marea Neagră circa specii, M. Gomoiu — Biodiversity in the Black Seaatât prin formele libere — turbelariatele — cât şi prin cele parasite monogene, cestode, sau trematode. Date fac platyhelminthes molt formele libere turbelariatesunt fragmentare.

Datorită dificultăţilor întâmpinate în studierea acestui grup, studiile asupra turbelariatelor sunt rare şi nu acoperă decât o parte din totalul speciilor. În Marea Neagră au fost menţionate în jur de 72 de specii de turbelariate, din care doar o parte apar citate din zona litoralului românesc.

Cele mai multe specii de turbelariate marine sunt endemice pentru bazinul pontic, lipsind din Marea Mediterană. Analizând întregul grup al turbelariatelor în ansamblu se remarcă numărul mare de specii endemice ceea ce arată pe de-o parte plasticitatea ecologică a acestui grup taxonomic şi pe de alta rolul factorilor de mediu particulari ai mediului pontic în procesul de speciaţie.

Itinerarii pontice

Prezenţa unor specii de origine ponto-caspică în ape fac platyhelminthes molt sau salmastre aflate la mare distanţă de zona lor iniţială demonstrează şi capacitatea de a cuceri noi habitate fie pe cale naturală fie prin imigraţie antropochoră.

Platelminţii paraziţi sunt de asemenea bine reprezentaţi prin specii din toate grupele taxonomice. Gazdele sunt reprezentate în special de vertebrate, peşti fac platyhelminthes molt mai rar păsări. Turbelariate Rhabditophora Sunt forme libere, răpitoare, de talie mică, medie şi mare care se hrănesc cu pradă vie sau cadavre bacterii, protozoare, rotiferi, crustacei mici, oligochete sau ascidii.

Denumirea grupului vine de la ectodermul ciliat, ciliatură care produce mici vârtejuri în apă în timpul deplasării lat. Au corpul turtit dorso-ventral, cilindric, foliaceu sau lanceolat, uneori în formă de panglică, cu dimensiuni cuprinse între 0,4 — 5 mm uneori peste, ajungând la 2 — 3 cm. Speciile marine de obicei au un colorit homocrom, care se aseamănă cu mediul de viaţă.

Cele mai numeroase sunt cele din psamonul marin, cu adaptări la acest biotop: dimensiuni mici, corp îngust, transparent şi glandular, pentru aderarea la firele de nisip. În Marea Neagră majoritatea turbelariatelor sunt  bentonice, fitofile sau interstiţiale, unele specii Stylochus având larve care înoată un timp, apoi cad la fund şi evoluează ca adulţi.

Turbelariatele sunt cel mai vechi grup de platelminţi. Speciile de platelminţi din clasa Rhabditophora, menţionate în Marea Neagră, sunt cuprinse în ordinele: Prolecithophora, Rhabdocoela, Fac platyhelminthes molt, Polycladida, Tricladida.

Forme cu gonadele dispuse difuz în parenchim, cu gonoductele mascule şi femele unite. Intestinul drept, fără diverticule. Din acest grup la litoralul românesc sunt semnalate speciile Plagiostomum girardi ponticum Pereyaslawzewa, 1,3 — 1,6 mm şi Allostoma pallidum Beneden, 0,7 — 1,2 mmambele comune în epibioza substratului dur.

Prima specie are corpul oval-alungit, translucid, cu doi oceli situaţi anterior cancer colon facts de orificiul bucal. Allostoma pallidum se recunoaşte uşor după zona anterioară separată printr-o gâtuitură circulară, după gâtuitură urmând patru oceli. Culoarea corpului este verzuie. Specii cu corpul incolor, de formă variabilă, turtit dorso-ventral, cilindric sau rotunjit, cu faringe bulbos-doliiform sau rosulat.

Unele specii fam. Bertilliellidae pot prezenta spiculi calcaroşi. Gonadele pot fi simple sau perechi. Frecventă în Marea Neagră este specia Itaipusa karlingi. Specie comună în infralitoralul pietros al Mării Negre, cu un corp alungit 1,4 — 1,6 mmaplatizat şi un proboscis diferenţiat anterior. La ţărmul românesc, la sud de Constanţa.

Speciile aparţinând acestui ordin sunt de talie mică, translucide, nepigmentate. Prezintă un faringe simplu care comunică cu un intestin îngust şi fac platyhelminthes molt. Ovarele şi testiculele sunt perechi iar la suprafaţa corpului sunt prezente papile adezive şi papile senzitive. Statociştii lipsesc.

Unele specii au oceli, altele nu. În apele litorale marine sunt comune speciile Microstomum papillosum Graff, 0,5 — 0,7 mmîntâlnit în epibioza fundurilor stâncoase de mică adâncime şi Macrostomum ermini Ax,de talie comparabilă 0,6 — 1 mmcu corpul alungit, terminat posterior cu o zonă uşor gâtuita. Această specie este întâlnită pe fundurile nisipoase de la sud de Constanţa.

Vierme - Wikipedia

În lacurile paramarine şi la gurile Dunării se întâlneşte o specie relictă, dulcicol-salmastricolă, Macrostomum hystricinum Beklemischev,foarte apropiată ca aspect de Macrostomum ermini. Specii marine, de talie mare pentru turbelariatele europene pot atinge peste 1 cm lungimecu corpul foliaceu sau ovoidal, cu marginile laterale ondulate neregulat.

Prezintă pigmentaţie homocromă, oceli numeroşi, uneori cu mici tentacule dorsale în zona cefalică. Tubul digestiv prezintă faringe de tip plicat, iar intestinul are numeroase ramuri.

Gonadele sunt de tip folicular. În zonele litorale ale Mării Negre, în biocenoza midiilor de piatră se întâlnesc frecvent specii ca Stylochus tauricus şi Leptoplana tremellaris.

Fac platyhelminthes molt - Preparate pentru viermi pentru adulți

Este turbelariatul cel mai lat de la litoralul românesc. Are corpul oval; anterior şi lateral cu oceli numeroşi 30 şi două tentacule dorsale late şi proeminente. Măsoară 12 — 14 mm lungime şi 6 — 7 fac platyhelminthes molt lăţime. Este de culoare brună, mai intensă la exemplarele tinere.

Specie comună la piatră, răspândita printre talurile algelor Cystoseira şi Enteromorpha. Are corpul turtit şi alungit, de forma unei frunze mici, lung de până la 10 mm şi lat de 2 mm.

Este fac platyhelminthes molt pe partea dorsală cu o nuanţă mai închisă la mijlocul spatelui. Ocelii sunt grupaţi în două câmpuri situate deasupra ganglionilor cerebroizi.