Trece în revistă tratamentul verucilor genitale. HPV genotipare în leziune/raclat (regiunea anogenitală și orală)

Terapii clasice și moderne ale verucilor cutanate și anogenitale

HPV is a DNA virus with tropism for skin and mucous membranes; up to date, more than types have beeen identified. HPV infection causes various disorders, cutaneous and anogenital warts accounting for a large number of cases.

In the case of warts, the diagnosis is based on their clinical appearance, the histopathological examination being rarely necessary. Many therapeutic modalities, with variable efficacy, are available.

Treatment should be chosen according to the type and location of the lesion, the response to other treatments and the cost efficiency. In addition to conventional therapies keratolytic agents, cryotherapymodern therapies such as photodynamic therapy and immunotherapy have been developed, the results being encouraging.

HPV este un virus ADN, cu tropism pentru piele și mucoase, până în prezent fiind cunoscute peste de tulpini. HPV produce leziuni diverse, verucile cutanate și anogenitale însumând un număr semnificativ de cazuri.

În cazul verucilor, diagnosticul este clinic, rareori fiind necesară efectuarea examenului histopatologic. Sunt disponibile o serie de modalități terapeutice, cu eficacitate variabilă. Tratamentul trebuie ales în funcție de tipul leziunii, de localizare, de răspunsul la alte tratamente și de raportul cost-eficiență.

Pe lângă terapiile clasice keratolitice, crioterapies-au dezvoltat terapii moderne, precum terapia fotodinamică sau imunoterapia, cu rezultate promițătoare. Peste de tipuri de HPV au fost identificate până astăzi.

HPV genotipare în leziune/raclat (regiunea anogenitală și orală)

Sunt clasificate în cinci genuri, virusurile alfa și beta fiind cel mai frecvent implicate în patologie. A fost pus în evidență un tropism particular în funcție de gen; astfel, genul alfa infectează în special epiteliul mucoaselor, iar genul beta, epiteliul cutanat 2.

Infecția cu HPV se manifestă în moduri variate, poate fi asimptomatică, pot apărea leziuni benigne sau poate conduce la dezvoltarea de cancere invazive, trece în revistă tratamentul verucilor genitale exemplu elocvent fiind cancerul de col uterin. Verucile cutanate sunt leziuni benigne, care apar prin infectarea keratinocitelor cu HPV. Sunt frecvente în special în rândul copiilor, dar odată cu înaintarea în vârstă incidența lor scade.

Cele mai frecvente tulpini de HPV implicate în patogeneza verucilor cutanate sunt 1, 2, 7, 27, 57 și 65 4. Din punct de vedere clinic, apar sub forma unor papule cu suprafață verucoasă, cu dimensiune între 1 și 10 mm.

Manifestările cutanate ale infecţiei cu virusul papiloma uman

Diagnosticul este clinic în majoritatea cazurilor. Caracteristicile histopatologice nu sunt specifice, observându-se în principal hiperkeratoză, papilomatoză și acantoză. Examenul histopatologic pune în evidență și prezența koilocitelor, celule cu nuclei intens bazofili, cu citoplasmă vacuolară, localizate în stratul granulos. În cazuri foarte rare, în special la pacienții imunodeprimați, poate avea loc un proces de degenerescență malignă, cu dezvoltarea unui carcinom spinocelular 5,6.

Verucile cutanate se împart în mai multe tipuri comune, plane, periunghiale, plantare și în mozaiccele mai frecvente fiind verucile comune 7,8.

HPV produces proliferative lesions on the skin and mucous membranes, and the natural evolution of these lesions depends on the type of HPV infections, the way the virus is transmited, the location of the infection, as well as the immune status of the host. In this paper, we described the most common cutaneous manifestations of HPV infection: cutaneous warts and external genital warts. Keywords HPV infection, cutaneous warts, genital warts Rezumat Virusul papiloma uman HPV este un virus ADN care face parte din familia Papaviridae şi pentru care s-au descris mai mult de de tipuri, clasificate în 5 genuri. HPV produce leziuni proliferative la nivelul pielii şi mucoaselor, iar evoluţia naturală a acestor leziuni depinde de tipul de HPV infectant, de modalitatea de transmitere a virusului, localizarea infecţiei, precum şi de statusul imun al gazdei.

Infecția cu HPV este considerată cea mai frecventă infecție cu transmitere sexuală. Verucile anogenitale sau condiloamele acuminate sunt formațiuni cu evoluție benignă cauzate de infecția cu HPV, dar papilloma squamoso palpebra avea un important impact asupra calității vieții.

Contagiozitatea este ridicată, fiind implicate în special tulpinile de HPV 6 și 11 Diagnosticul este în principal clinic, rareori fiind necesară biopsia.

Clinic se manifestă sub forma unor papule de diferite dimensiuni, care pot conflua și forma plăci, uneori cu aspect conopidiform, localizate în regiunea anogenitală, la nivelul țesutului keratinizat sau nekeratinizat Caracteristicile histopatologice sunt asemănătoare cu cele observate în verucile cutanate, cu mențiunea că în cazul trece în revistă tratamentul verucilor genitale localizate la nivelul mucoasei gland, labii hiperkeratoza lipsește Principalii factori de risc asociați identificați la pacienții cu veruci anogenitale sunt vârsta tânără, partenerii sexuali multipli, fumatul, consumul de alcool și lipsa utilizării prezervativului.

Principalele diagnostice diferențiale care trebuie avute în vedere sunt papulele perlate, molluscum contagiosum, lichen plan, condiloma lata etc.

HPV 16 predominant18 Condiloamele sau verucile genitale condylomata acuminata sunt recunoscute ca fiind proliferări benigne ale tegumentului și mucoasei anogenitale cauzate de infecția HPV. Condiloamele genitale sunt transmise prin contact sexual; aproximativ două treimi din persoanele care au contact sexual cu o persoană infectată vor dezvolta astfel de leziuni, după o perioadă de incubație variabilă 3 săptămâni — 8 luni 3. Condiloamele genitale sunt cauzate în majoritatea cazurilor de tipurile HPV 6 și 11, deși mai pot fi detectate frecvent și alte cu risc scăzut, cum ar fi HPV 42 și Zonele cel mai frecvent afectate sunt penisul, vulva, vaginul, exocolul, perineul și regiunea perianală. Mai rar, au fost descrise leziuni la nivelul faringelui, laringelui sau traheei.

De asemenea, leziunile precanceroase și canceroase verucoase reprezintă un diagnostic diferențial important În multe cazuri, pacienții infectați rămân asimptomatici, iar infecția este eliminată prin intervenția răspunsului imun. În anumite cazuri, infecția devine manifestă clinic și poate evolua spre neoplazii.

În acest context, screeningul examenul citologic și profilaxia vaccinul bi- și tetravalent sunt foarte importante Tratamentul verucilor cutanate Terapia verucilor cutanate include modalități diverse, de la tehnici conservatoare la tehnici chirurgicale, cu eficacitate variabilă Totuși, verucile cutanate, în unele cazuri, se pot vindeca spontan într-o perioadă de luni sau ani, ca rezultat al imunității naturale 7.

• Parazitii parc as f e ceva
• A very large percentage of the population is infected with HPV.
• Он что-то говорил, но сквозь звуконепроницаемую перегородку слов не было слышно.
• Спустя три мучительные секунды все еще ничего не произошло.
• Virusul HPV, asimptomatic - Revista Galenus
• Молоденькая, изысканной внешности, ну прямо сошла со страниц журнала «Севентин».
• Nikvorm sensiblu
• Hpv virus behandlung manner

Acidul salicilic Acidul salicilic folosit sau nu în combinație cu acidul lactic este cel mai frecvent agent distructiv utilizat. Mecanismul de acțiune are la bază keratoliza celulelor infectate 7. Se pare că acidul salicilic ar contribui și la activarea răspunsului imun local Preparatele trebuie aplicate pe o perioadă de până la 3 luni 7.

Virusul HPV, asimptomatic

Cele mai frecvente reacții adverse raportate sunt iritații locale minore Este recomandat ca terapie de primă linie în tratamentul verucilor cutanate. Totuși, în sinteza pe care au realizat-o, Gibbs și Harvey au concluzionat că eficacitatea acidului salicilic este bine stabilită, dar este modestă în comparație cu rezultatele obținute în grupurile placebo Unii autori consideră că acidul salicilic poate fi utilizat ca un adjuvant în terapia cu 5-fluorouracil, crescând penetrabilitatea acestui produs prin efectul keratolitic de la nivelul epidermului Crioterapia Crioterapia se bazează pe aplicații de azot lichid, rezultând înghețarea țesutului afectat la o temperatură de ºC.

Se pare că azotul lichid alterează ADN-ul viral Principalele reacții adverse sunt durerea și formarea de bule și, în cazuri mai rare, hipo- sau hiperpigmentări, în special la indivizii cu fototipurile IV-VI. Alături de aplicațiile de acid salicilic, crioterapia este terapie de primă linie 7,

1. Prevenirea condilomului la femei
2. Paraziti kod kokosaka
3. Papilloma mellben